16 noiembrie 2013

Libertate vs. Siguranta



Niste ganduri scrise de ceva timp (nu de foarte mult timp) dar foarte actuale.

In aceasta dimineata am aflat de tragedia din timpul maratonului din Boston. Asteptam avionul spre Miami, Florida.
 
Am realizat cum prin astfel de actiuni oamenii devin tot mai inumani si mai predispusi la a nu mai avea incredere unul intr-altul.
Societatea va ajunge sa se dezintegreze si sa nu mai aiba acel liant ce o normaliza si anume, increderea in cel de langa.

Fiecare se va transforma in urmaritorul celuilalt, il va suspecta si se va teme de el.
Cred ca inevitabil, constient sau nu, orice guvern care trece prin astfel de situatii cum trece acum guvernul American, se va indeparta de la a mai oferi libertate cetatenilor si se va apropia periculos doar spre a le oferi siguranta. 

George Washington, unul dintre presedintii Americii, sustinea ca in momentul in care se va face targul intre putina libertate pentru putina siguranta, o tara este pe cale de disparitie. Oare cum va fi atunci cand o tara de renunta de bunavoie la aproape toata libertatea doar pentru a se simti in siguranta. 

Atunci cand simtim nevoia de siguranta inseamna ca ne este frica. Frica paralizeaza, frica inabuse orice creativitate si ne indreapta spre autoconservare. Autoconservarea merge mana-n mana cu aruncarea progresului la cosul de gunoi al istoriei.

Sunt tentat sa cred uneori teoriile conspirationiste care spun ca totul este controlat de cateva minti luminate care vor sa duca totul intr-acolo incat noi, oamenii normali si tematori, sa ne lasam controlati in toate privintele. Nu stiu daca e adevarat sau nu, dar noi incepem incet dar sigur sa ne lasam controlati si directionati in directii pe care altii le considera sigure.

Interesant ca odata cu aparitia erei industrializate si a atator lucruri care ar fi trebuit sa ne usureze viata, si o fac, a mai aparut si frica, frica ca nu ne vom putea descura fara toata aparatura si industria asta. Si intr-o mare masura asa si este. 

Dintr-o perspectiva destul de curajoasa, as putea spune ca si noi ne transformam in fiinte-masini, cu sentimente. 

Sunt curios cand vor vedea toti lucrurile acestea. Sunt sigur ca vor fi observate… poate prea tarziu!


Niciun comentariu: