Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din decembrie, 2010

Craciunul virtual (digital)

Ce imi lipseste Craciunul acesta?

     Anul acesta, nou fata de toti ceilalti ani, mi-a lipsit ceva de Craciun. Nici in ceilalti ani nu am avut acel ceva dar abia anul acesta am realizat ca ceva lipseste.      Am vazut anul acesta mult mai multe grupuri care au colindat decat anii trecuti. Multe au venit si la noi acasa si ne-au colindat. Aceleasi cantece, aceeiasi atitudine, oameni diferiti.      Anul acesta mi-a lipsit ceva. Nu mi-au lipsit prietenii sau mancarea sau orice altceva. Nu a lipsit voia buna si nici...

Antidot(ul) prostiei..

     Acum 5 ani cand scriam elogiul prostiei in articolul " De ce doare prostia? " nu imi imaginam ca un astfel de subiect ar putea fi interesant pentru multi. Ei bine, m-am inselat. La ideile lansate in acel articol, multi au reactionat, unii pozitiv, altii negativ, putini foarte negativ.      M-am simtit bine sa vad ca sunt facut de unii ca fiind un tip neimplinit si un bagator de vina. Mi-am dat seama ca a trambita ca prostia exista, m-a facut pe mine insumi prost sau plin de prostie- riscurile curajului de a-ti sustine ideile.     Voi incerca in zilele sau saptamanile ce urmeaza sa scriu ceva despre antidotul prostiei. Va fi si pentru mine de un real ajutor.        Daca aveti idei lasati-le in COMMENTS!

Alegeri Colegiul Hateg

     Cum poti lupta atunci cand cunosti deja deznodamantul luptei   si cel care castiga nu esti tu. Nu iti vine sa renunti? Daca nu, atunci ce te tine in lupta? Poate fi o credinta neclintita in ceva promisiune. Daca promisiunea a venit de la cine nu trebuia atunci ai incurcat-o!      Alegerile pe Colegiul 3 Hateg, imi spun cei “initiati”, aveau un deznodamant clar, chiar inainte de a se intampla. Unii au crezut, se pare, ca pot rasturna carul mare, dar nu intotdeauna buturuga mica rastoarna carul mare. Mai ales atunci cand vorbim de politica.      In Hateg si imprejurimi votul a fost unul foarte ciudat. Din cauza trecerilor de la un partid la altul sau iesirilor dintr-un partid, unii si-au facut atat o favoare cat si o mare defavoare. Oamenii, simplii votanti, au strambat din nas atunci cand au aflat ca favoritul lor face parte din partidul de guvernamant. Dar nici candidatul acest...

Cura de internet (sic!)

Hei, cred ca unii veti fi foarte fericiti sa stiti ca m-am transformat in cobai pentru cateva zile si am experimentat ceea ce inseamna a tine o "cura de internet". Nu mi-a functionat internetul . Pana sa fie reparat am trecut prin fazele prin care trec toti cei care sunt dependenti de anumite lucruri. Mai mult sau mai putin! 1. am dat vina pe lucruri (am crezut ca e routerul stricat sau cum i-o zice la chestia aia si am cumparat altul) 2. am dat vina pe oameni (routerul era pus intr-un loc de unde putea sa cada usor si a cazut, de mai multe ori chiar - ba chiar mi-am invinovatit fratii ca l-ar fi dat pe jos) 3. am acceptat ca problema nu poate fi rezolvata de mine singur si am cautat ajutor (am sunat la deranjamente) 4. am asteptat pana se rezolva problema (3 zile am asteptat pana sa vina cei de la deranjamente, 6 zile nu am avut internet) 5. acum vorbesc despre problema aceasta ca si cum nu m-ar fi afectat Oare cine mi-a scris mailuri? Ce a aparut nou pe ...

Rezultatele alegerilor din Colegiul Hateg

Foarte diferit fata de cum se asteptau unii si exact cum se asteptau altii, regele e mort, traiasca regina! Am invatat cateva lucruri de la aceste alegeri. Va enumar 3 lucruri: 1. atunci cand doi se bat, a treia castiga (cazul Campeanu) 2. calul de capatat nu se cauta la dinti (cazul asocierii lui Daniel Raducanu cu PDL) 3. cainii se intorc intotdeauna impotriva mainii ce i-a "hranit" (despre lipsa de popularitate a d-nului Timis in Hateg) Aveti cateva linkuri unde puteti afla cum au decurs alegerile. Undeva mai tarziu saptamana aceasta probabil ca voi scrie ceva pe tema aceasta, ca oricum nu mai pot schimba nimic. Informatia zilei Adevarul.ro Agerpress Fiti cetateni buni, numai noi putem schimba ceva...

Inchisoarea gandurilor noastre

Sunt prea multi cei care nu au curajul sa puna intrebarea incomoda sau sa faca afirmatia revelatoare. E ca si cum sunt legati de o lesa autoimpusa, o lesa ce ii opreste sa spuna gandul pana la capat. Ce trist trebuie sa fie, sa iti pui gandurile la inchisoare. E ca un mecanism de autoaparare. Nu ne lasam sa facem nici un pas mai departe de zabrelele inchisorii gandurilor noastre. Odata evadam, faceam astfel de nazbatii... dar am patit-o. Acum, ca semn pana unde putem merge la sigur, ne-am reglat lungimea lesei. Ce patetic trebuie sa fie sa nu ai curajul propriei pareri si sa traiesti viata unui altcineva, unui altcineva care stie mai bine. Asa incepem sa nu mai gandim. O fac altii pentru noi. Noi nu ne depasim perimetrul trasat de lesa. Ce e interesant insa e ca ne putem desface lesa oricand. E mult mai comod aici insa, decat undeva, un undeva necunoscut. Adevarul e ca nu putem spune nimic sigur despre necunoscut pentru ca nu am avut curajul sa iesim din cunoscut si sa incercam...